Home  |   Despre noi  |   Locatie  |   Atractii in Bucuresti  |   Contact  |   Termeni de utilizare                
+4 0737086576 ; +4 0212273977
Hostel Miramont
Cartier Timpuri Noi
Strada Morilor, Nr 25 B
(langa Statia Metrou "Timpuri Noi")


Detalii Contact
 

Atractii in Bucuresti / Hostel Miramont

Curtea Veche (sec. XVI)
Curtea Veche este unul dintre cele mai romantice locuri ale Bucureştiului, ce domină centrul istoric al Capitalei. Aici se află vestigiile curţii ridicate în timpul domniei lui Vlad Ţepeş Dracula (sec XV), domnitorul Ţării Româneşti. De la începutul secolului XVI, palatul a devenit reşedinţa oficială a domnitorilor valahi. Constantin Brâncoveanu (1688-1714) şi Ştefan Cantacuzino (1714-1715) au înnobilat construcţia, adăugându-i coloane de piatră, scări de marmură şi decoraţiuni foarte valoroase.
Documente din acea perioadă descriu holurile boltite, grădina în stil italian care înconjura palatul, precum şi petrecerile fastuoase care adunau mulţimi de oameni. În secolul al XVII-lea, în timpul lui Matei Basarab, suprafaţa Curţii Domneşti atinsese 25.000 mp. De-a lungul anilor, Curtea Veche a fost măcinată de incendii şi cutremure, iar singurele care mai amintesc astăzi de splendoarea vremurilor de altădată sunt vestigiile descoperite în 1958.
Hanul lui Manuc (1808)
În 1806, Manuc ajunge în capitala Ţării Româneşti, şi este silit să se stabilească aici pe termen lung din pricini legate de războiul ruso-turc. În a doua jumătate a aceluiaşi an începe construcţia hanului, ce va fi terminată în 1808. La vremea aceea, arhitectura sa era destul de inovativă, deoarece Manuc dorea ca hanul său să nu aibă alura de fortăreaţă a celor din secolul al XVIII-lea. Terenul pe care este construit a aparţinut, până la sfârşitul secolului al XVIII-lea, Curţii domneşti. Odată cu acest teren Manuc Bei mai cumpără şi alte moşii: Dragomireştii din Vale, Dragomireştii din Deal, Curtea Veche, Bolasca, Trămudeasca, Giuleşti, Popeşti, Mudurgan, Brobodeţ, Hagi-Gheorghe, Cuhneşti, şi altele, pomenite în testamentul său din 1815. Arhitectura exactă a hanului în configuraţia sa iniţială nu se cunoaşte, însă, din descrierile de la începutul secolului al XIX-lea reiese că la subsol se aflau 15 pivniţe boltite, la parter existau 23 de prăvălii, două saloane mari, zece magazii, camere de servitori, bucătării şi un tunel în care încăpeau cam 500 de persoane. Etajul dispunea de 107 odăi, cele mai multe folosite pentru oaspeţi. În curtea interioară exista o cafenea şi o mică grădină cu fântână arteziană. Între faţada dinspre Dâmboviţa şi râu se costruise un chei de piatră, lat de peste un metru. Mai târziu, după ce Dâmboviţa a fost canalizată pentru deschiderea Halei de Carne, lângă această faţadă s-au mai adăugat câteva prăvălii.


Palatul Parlamentului (sec. XIX)
Palatul Parlamentului din Bucureşti, România (cunoscut sub numele de Casa Poporului înainte de revoluţie), măsoară 270 m pe 240 m, 86 m înălţime, şi 92 m sub pământ. Are 12 nivele la suprafaţă şi alte 8 subterane.
Clădirea Palatului Parlamentului se află situată în partea centrală a Bucureştiului (în sectorul 5), pe locul care astăzi se cheamă Dealul Arsenalului, încadrat de strada Izvor la vest şi nord-vest, Bulevardul Naţiunile Unite spre nord, Bulevardul Libertăţii la est şi Calea 13 Septembrie la sud. Dealul pe care se află astăzi Palatul Parlamentului este în general o creaţie a naturii, având o înălţime iniţială de 18 m, dar partea dinspre Bulevardul Libertăţii este înălţată în mod artificial.

Ateneul Român (sec. XIX)
Ateneul Român este o sală de concerte din Bucureşti, clădire situată pe Calea Victoriei în Piaţa Revoluţiei (fostă Piaţa Palatului). Tot aici se află sediul Filarmonicii "George Enescu".
Locul unde s-a ridicat Ateneul aparţinea familiei Văcăreştilor. În 1886 a început construcţia actualului edificiu; o parte din fonduri au fost adunate prin subscripţie publică, la îndemnul Daţi un leu pentru Ateneu. Planurile clădirii au fost concepute de arhitectul francez Albert Galleron astfel încât să poată folosi fundaţia deja turnată a manejului început de "Societatea Equestra Română".
Clădirea este precedată de un peristil, sprijinit pe şase coloane ionice. Sub peristil se află cinci medalioane în mozaic care îi reprezintă pe cinci mari domnitori ai ţării: Neagoe Basarab, Alexandru cel Bun, regele Carol I, Vasile Lupu şi Matei Basarab. Construcţia se termină cu o cupolă bogat decorată.
În interior, sala de concerte are 600 de locuri la partere şi 52 de loji. Deasupra lojilor, de jur împrejurul tamburului cupolei, cu excepţia locului unde se află scena, se desfăşoară o frescă lată de 3 metri şi lungă de 70 de metri, operă a pictorului Costin Petrescu. Fresca este alcătuită din 25 de scene reprezentative din istoria României.
Altădată, în Ateneul Român se afla şi Pinacoteca Statului. Fondul de tablouri a fost preluat de actualul Muzeu Naţional de Artă al României.


Universitatea din Bucureşti (sec. XIX)
Universitatea din Bucureşti (fondată în 1864) este o instituţie de invăţământ superior de stat din Bucureşti, România, o parte din facultăţile universităţii sunt amplaste în Palatul Universităţii din Piaţa Universităţii.
Universitatea din Bucureşti oferă numeroase programe de studii, la toate nivelurile şi formele de pregătire universitară: 22 programe de scurtă durată, peste 75 de programe de lungă durată, 12 programe în forma de învăţământ deschis şi la distanţă, peste 120 programe de masterat, peste 50 programe de doctorat, programe de înalte studii postuniversitare, programe de reconversie profesională şi de perfecţionare. Toate programele oferite sunt acreditate sau autorizate. Diplomele acordate de Universitatea din Bucureşti sunt recunoscute în majoritate ţărilor lumii.
 
Muzeul Naţional de Istorie a României (sec. XIX)
Muzeul Naţional de Istorie a României (fostul Palat al Poştelor) este situat pe Calea Victoriei nr. 12, în Bucureşti. Deţine obiecte cu valoare istorică descoperite pe teritoriul actual al României din timpuri preistorice şi până în perioada contemporană.
Monumentala clădire în care care se află în prezent muzeul a fost iniţial destinată să găzduiască Palatul Poştelor. Construcţia sa a început în 1894, ajungând să fie inaugurată în anul 1900.
Planurile palatului au fost realizate de arh. Al. Săvulescu, în stil neoclasic. Faţada principală are trepte pe toată lungimea ei şi un portic susţinut de 10 coloane dorice. Extremităţile, formate din două volume proeminente, sunt înălţate şi acoperite de câte o cupolă.
Ca instituţie, muzeul a fost înfiinţat în anul 1970, cu scopul de a ilustra evoluţiile culturale înregistrate de-a lungul tuturor epocilor istorice în spaţiul geografic al României de azi.
Este cel mai important muzeu de istorie şi arheologie din România, atât prin mărime (suprafaţă desfăşurată) cât şi prin patrimoniu; este, de asemenea, unul dintre cei mai importanţi actori ai arheologiei româneşti contemporane şi lider al arheologiei preventive (noţiune care se referă la săpăturile arheologice asociate unor investiţii, pentru prevenirea distrugerii de patrimoniu istoric). Instituţia are un site cuprinzător (mnir.ro), inclusiv o scurtă fişă a istoriei proprii, descrierea structurii organizatorice (inclusiv scurte prezentări ale personalului de specialitate), pagini descriind evenimente, expoziţii, etc.

Palatul Sutu (sec. XIX)
In inima Capitalei, peste drum de Universitate, o cladire deosebita de toate cele din jur adaposteste Muzeul Municipiului Bucuresti. Dar bucurestenii o cunosc mai bine ca "Palatul Sutu". Locul facea odinioara parte din intinsa proprietate cantacuzina, danie a lui Matei Basarab catre Elina, fiica lui Radu Serban si sotia postelnicului Constantin Cantacuzino.
Ridicat intre 1833 si 1835, Palatul Sutu e opera postelnicului Costache, deosebindu-se vadit de toate cladirile Bucurestilor din acea vreme. Planurile au apartinut arhitectilor vienezi Conrad Schwink si Johann Veit. Stilul este apusean, neogotic, cu un etaj si multe incaperi, cu patru turnulete poligonale, de o parte si de alta a cladirii. Intrarea majestuosa, inalta si larga, precum si ferestrele mari contrastau cu intrarile si ferestrele inguste ale vechilor case romanesti. Spatele si fatada principala au fiecare un balcon cat lungimea incaperii. Mai tarziu, Karl Stork, renumit sculptor si artist decorator, realizeaza scara monumentala din hol, care se desparte in doua in fata imensei oglinzi de pe insula Murano. Deasupra, un medalion sculptat in lemn arata chipul Irinei Sutu, nora postelnicului.
Palatul era inconjurat de o vasta gradina, cu flori si iarba din belsug, in care se iteau pitici de portelan ori se plimbau paunii. In fata, clipocea vesel un havuz, iar in spate, pe o consola de marmura, se afla un ceasornic solar, cu un tun al carui praf de pusca lua foc sub actiunea soarelui, vestind miezul zilei. Portile mari, de fier tineau doi lei si un soare de metal galben, stralucitor. In acele vremuri, langa gradina Sutu se aflau case taranesti, la poarta carora torceau femeile. Gainile scurmau pamantul, iar alaturi, pe campul din fata Universitatii, pastea o bivolita.



Copyright © 2010 Hostel Miramont

Home  |   Despre noi  |   Locatie  |   Atractii in Bucuresti  |   Contact  |   Termeni de utilizare